Digitaliada – proiect de educatie digitala al Fundatiei Orange in zone defavorizate

Fundatia Orange include în strategia sa de integrare socială a persoanelor defavorizate un nou domeniu - educatia digitală pentru elevi din zone rurale. Acesta se adaugă sustinerii persoanelor cu deficiente de auz sau de văz, pentru care Fundatia Orange a realizat deja cu succes în cei aproape 4 ani de activitate, numeroase proiecte de educatie, sănătate sau cultură.

Un studiu national derulat de GfK (institut de cercetare de piată) în scoli gimnaziale din mediul rural pentru Fundatia Orange arată că 95% dintre scoli sunt conectate la Internet, dar conexiunea este folosită în mare măsură în scopuri administrative. 90% dintre scolile din mediul rural au un laborator IT, însă doar jumătate dintre laboratoare sunt conectate la Internet. Desi în toate scolile din mediul rural există computere, în doar 75% din scoli echipamentele sunt functionale. De asemenea, studiul a arătat că 63% din profesori au o atitudine deschisă în ceea ce priveste utilizarea noilor tehnologii la clasă, desi experienta lor didactică cu materiale educative digitale este foarte redusă, în principal din cauza lipsei de material digital corespunzător (cum ar fi softuri educationale sau manuale digitale). In ceea ce-i priveste pe elevi, majoritatea sunt deschisi către noile tehnologii si multi dintre ei realizează deja activităti scolare pe calculatorul de acasă sau de la scoală. 

În concluzie, desi există o infrastructură tehnologică functională si o deschidere a profesorilor si a elevilor în ceea ce priveste educatia digitală, în prezent nu există materiale educative digitale disponibile care să poată fi utilizate în procesul de predare.

De aceea, Fundatia Orange a decis derularea in anul scolar 2016-2017 a unui proiect-pilot de educatie digitală pentru ciclul gimnazial în 10 scoli de masă din mediul rural. Proiectul, numit Digitaliada, are ca scop îmbunătătirea performantei scolare a elevilor la unele din cele mai dificile materii – matematica si TIC - prin utilizarea unor metode moderne de predare, in completarea celor traditionale. In cadrul proiectului-pilot, scolile vor fi dotate cu echipamente pe care vor rula materiale digitale educative de tipul „Invătare prin joc” pentru clasele V – VIII. Au fost alese matematica si TIC deoarece dezvoltă abilităti precum logica si gândirea analitică, esentiale pentru integrarea în era digitală.

Cele 10 scoli participante vor fi alese printr-un apel public, la care se poate înscrie orice unitate scolară cu ciclu gimnazial din mediul rural. Mai multe detalii despre procesul de înscriere si selectie a scolilor se găsesc aici:  http://www.fundatiaorange.ro/proiecte-2016/educatie-digitala/metodologie-selectie-scoli.pdf.  
„Digitalul a revolutionat deja multe domenii, cum ar fi economia sau sănătatea. Invătământul însă este încă majoritar traditional, desi digitalizarea are un potential imens de transformare pentru educatie si există initiative variate în acest sens la nivel global. In multe tări a devenit comun faptul că educatia transmisă prin metode digitale îmbunătăteste abilitătile copiilor si le oferă acestora un bagaj solid de cunostinte pe care îl vor folosi pentru a se integra mai repede si mai usor în societatea asaltată continuu de schimbările tehnologice. In cazul în care proiectul-pilot va avea rezultate bune, intentionăm să-l extindem la nivel national începând din 2017”, a declarat Dana Deac, Presedinte al Consiliului Director al Fundatiei Orange.

„Educatia digitală este directia strategică a Fundatiei Orange si un domeniu prioritar de actiune pentru anul 2016. Experienta pe care o avem acum prin cele 4 programe de educatie digitală derulate de Orange în Europa, Africa si Orientul Mijlociu, ne-a demonstrat că utilizarea tehnologiilor digitale creste semnificativ prezenta la ore si performanta scolară a elevilor. Suntem încântati că România lansează această initiativă de educatie digitală si suntem încrezători că proiectul va avea rezultate foarte bune”, a declarat Brigitte Audy, Secretar General al Fundatiei Corporative a Grupului Orange.

Fundatia Orange este o organizatie non-profit care se implică în viata comunitătii prin realizarea de proiecte filantropice menite să aducă schimbări pozitive în viata persoanelor dezavantajate. Fundatia Orange dezvoltă proiecte de sănătate, educatie, cultură în beneficiul persoanelor cu deficiente de vedere si/sau de auz si de educatie digitală pentru copii din zone defavorizate, în scopul integrării lor sociale.

Conform unui studiu realizat de GfK, 95% din scolile din mediul rural sunt conectate la Internet, dar conexiunea este folosită în mare măsură în scopuri administrative. 90% dintre scolile din mediul rural au un laborator TIC, însă doar jumătate dintre acestea sunt conectate la Internet. Desi în toate scolile din rural există computere, în doar 75% din scoli ele sunt functionale. De asemenea, au fost identificate trei tipuri de scoli, în functie de nivelul de dotare cu echipamente electronice: 40% din scolile investigate au un scor de tehnologizare mare (sunt scoli cu un numar mare de elevi si de profesori care au în medie 16 calculatoare functionale în laboratorul TIC; în aceste scoli, elevii au acces la Internet si la calculatoare în orice clasă), 34% din scoli au un scor de tehnologizare mediu (ele au un număr mediu de elevi si profesori, cu în medie 10 calculatoare functionale în laboratorul TIC; în 96% din aceste scoli, elevii au acces la calculatoare în orice sală de clasă), iar 26% din scoli au un scor de tehnologizare scăzut (acestea au doar 4 calculatoare functionale în laboratorul TIC; clădirea necesită îmbunătătiri administrative cu privire la toalete igienice, transport copii, electricitate, etc.).

Au fost identificate si grupuri diferite de profesori, în functie de echipamentele detinute si de gradul de utilizare al acestora. Astfel, profesorii cei mai tineri care detin cel mai multe echipamente personale (cum ar fi smartphone, laptop, computer etc.) sunt si cei care utilizează cel mai mult la clasă metode digitale, de cele mai multe ori realizate de ei însisi (de exemplu, prezentări powerpoint sau scurte filme online). In medie, ei petrec săptămânal 20 de ore pe Internet. Acest grup de profesori cu un scor de tehnologizare mare, reprezintă 32% din totalul profesorilor care au făcut parte din studiu. Din experienta lor, utilizarea unor astfel de materiale venite în completarea manualului creste gradul de implicare al copiilor si le sporeste interesul. 31% dintre profesorii participanti la studiu au fost identificati ca având un scor de tehnologizare mediu. Ei detin mai putine echipamente electronice si au un interes moderat pentru utilizarea unor metode digitale în procesul de predare. Petrec săptămânal aproape 15 ore pe Internet. Profesorii cu vârste de peste 45 de ani fac parte din segmentul cu scor de tehnologizare scăzut, care reprezintă 37% din totalul participantilor la studiu. In general ei nu sunt foarte familiarizati cu tehnologiile moderne si le folosesc într-o proportie redusă.

Per total, 63% din profesori au o atitudine deschisă în ceea ce priveste utilizarea noilor tehnologii la clasă, desi experienta lor didactică cu materiale educative digitale este foarte redusă, în principal din cauza lipsei de material digital corespunzător (cum ar fi softuri educationale sau manuale digitale). Majoritatea profesorilor intervievati consideră că o solutie bună ar fi îmbinarea metodei de predare clasice cu cea modernă, care poate oferi exemplificări interactive si mai usor de înteles de către elevi.

In ceea ce-i priveste pe elevi, studiul a identificat grupuri relativ egale de familiarizare cu tehnologia: 32% din copii au un scor de tehnologizare mare (ei petrec în medie aproape 3 ore pe zi pe Internet, iar în 94% dintre cazuri ei sunt cea mai pricepută persoană din casă la lucrul pe calculator), 34% un scor de tehnologizare mediu, iar alti 34% au un scor de tehnologizare scăzut. Per total, 80% dintre elevi au acces la Internet acasă, iar multi dintre ei realizează deja activităti scolare pe calculator. Cel mai frecvent, activitătile legate de computer pe care ei le desfăsoară sunt în scop de relaxare si doar secundar, în scop educativ.

Studiul national a fost realizat de GfK Romania pe un esantion reprezentativ la nivel national rural de 342 de scoli gimnaziale din mediul rural. La cercetare au participat 43 de directori de scoală, 187 de profesori (din scoli diferite fată de cele din care provin directorii), 334 de elevi (din scoli diferite fată de cele din care provin profesorii si directorii) din clasele V-VIII si 334 de părinti ai unor copii din clasele V-VIII.